UMF Tîrgu Mureș, prima universitate din țară liberă de fumat

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș, în colaborare cu universitățile Davidson College și Wake Forest (SUA), desfășoară de cinci ani, în perioada 1 iulie 2012 – 30 iunie 2017, un amplu proiect internațional de cercetare a fenomenului fumatului în România, finanţat de Institutele Naţionale de Sănătate, SUA. În aceste activități care vizează consolidarea capacității de cercetare privind fumatul, pe lângă cercetătorii din România, sunt implicați experți din Statele Unite și Ungaria.

Proiectul de cercetare al UMF Tîrgu Mureș abordează șapte domenii între care se includ: fumatul în gimnazii și licee, fumatul la copii și tinerii instituționalizați, fumatul la femeile însărcinate, fumatul la studenții mediciniști, analiza aspectelor economico-financiare ale consumului de tutun și monitorizarea poluării cauzate de fumul de țigară în unele universităţi şi instituții publice.

Rezultatele proiectului au fost prezentate vineri, 23 iunie, într-o conferință de presă, organizată la UMF Tîrgu Mureș, la care au luat parte prof. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMF Tîrgu Mureș, și liderii grupului de cercetare din cadrul proiectului: prof. dr. Ábrám Zoltán, prof. dr. Kikeli Pál István, prof dr. Monica Tarcea, conf. univ. dr. Valentin Nădășan, prof dr. Albert-Lőrincz Enikő, director dr. Schmidt Loránd, dr. Bíró Levente și Dr. Szabó Árpád.

Aceștia au transmis că prevenirea inițierii fumatului și promovarea renunțării precoce la fumat, împreună cu respectarea legislaţiei, sunt priorități pentru sănătate publică şi se justifică extinderea şi urgentarea activităţilor de cercetare, de prevenire, de combatere privind tabagismul.

Rectorul UMF Tîrgu Mureș, prof. dr. Leonard Azamfirei, a declarat, în cadrul conferinței de presă, că dincolo de componenta științifică, proiectul a avut o componentă socială extrem de importantă, Universitatea implicându-se în ceea ce înseamnă binele societății. Specialiștii implicați în proiect au creat un model de bună practică în ceea ce privește modul de lucru în echipe multidisciplinare, iar UMF Tîrgu Mureș a devenit prima Universitate liberă de fumat din România.

„Dincolo de componenta științifică, proiectul a avut o componentă socială extrem de importantă, pentru că Universitatea rămâne fidelă misiunii de a trece dincolo de prima misiune a unei universități – învățământul – să ne implicăm în ceea ce înseamnă binele societății. Acest proiect a arătat că profesioniștii dintr-o universitate trebuie să-și asume răspunderea socială și civică prin care să transmită mesaje, să ofere informații coerente, corecte și bine argumentate științific, care să contribuie la schimbarea unei opinii. Printre altele, proiectul a avut și scopul de a evalua situația inițială și situația din prezent. În al doilea rând, proiectul a arătat cum se poate lucra interdisciplinar și internațional. Au fost implicați specialiști din mai multe țări și din diverse zone de activitate care au creat un model de bună practică în ceea ce privește modul de lucru în echipe multidisciplinare. Proiectul a avut în componența sa mai multe subproiecte, fiecare cu un target bine definit și din aceste motive cred că a fost un mare succes pentru Universitate. Și de această dată, UMF Tîrgu Mureș a fost pionier într-o direcție neexplorată la nivel național, a devenit prima Universitate liberă de fumat în termeni, în primul rând, enunțiativi, inclusiv ca mesaj pe care am vrut să-l transmitem societății. A doua parte a acestui proiect a fost componenta pur științifică, a lucrărilor științifice de bună calitate, care au fost publicate la manifestări importante la nivel internațional, astfel încât percepția mea este una pozitivă și cu dorința de recidivă, în sensul în care cred că există un potențial mare care a crescut în ultima vreme și care merită să fie folosit”, a declarat prof. dr. Leonard Azamfirei.

Coordonatorul proiectului, prof. dr. Ábrám Zoltán, a afirmat că în cadrul proiectului a fost elaborat un raport în limbile română şi engleză, întitulat „Aspectele economice ale utilizării, producţiei şi taxării produselor din tutun în România”, care a fost lansat în luna noiembrie a anului trecut.

„Proiectul s-a derulat pe o perioadă de cinci ani și va continua încă un an fără finanțare pentru publicații. S-a elaborat un raport în limbile română şi engleză intitulat „Aspectele economice ale utilizării, producţiei şi taxării produselor din tutun în România”, care a fost lansat, împreună cu prezentarea unor cercetări efectuate, în data de 22 noiembrie 2016, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, în faţa reprezentanţilor guvernamentali şi neguvernamentali. Așadar, nu vorbim despre un proiect pur științific, problema fumatului fiind una generală și importantă. Subproiectul „Universitatea medicală liberă de fumat” este model și pentru alte universități. Anul trecut, în martie, a intrat în vigoare legea privind interzicerea fumatului în spații publice, iar astfel noi am putut compara în cadrul cercetării. Proiectul este unul complex, vorbim despre șapte subproiecte, iar alături de noi se află și directorii subproiectelor. Cercetarea se derulează până la data de 30 iunie și vom mai continua un an”, a arătat prof. dr. Ábrám Zoltán.

Directorul proiectului „Universitatea liberă de fumat”, prof. dr. Kikeli Pál István, a declarat că obiectivele principale ale proiectului au fost reducerea fumatului pasiv și conștientizarea atitudinii față de fumat, studentul la medicină de astăzi fiind medicul de mâine. Potrivit acestuia, în prima etapă a proiectului, fumatul pasiv a fost redus semnificativ, iar în cea de-a doua etapă se va oferi sprijin pentru abandonarea fumatului, în condițiile în care prevalența fumatului la corpul medical este cuprinsă între 36 și 50%.

În anul 2015, a fost inițiat, la UMF Tîrgu Mureș, un curs de tabacologie. În anul universitar 2014-2015 au participat la curs 51 de studenți, în anul universitar 2015-2016 au participat 81 de studenți, iar în anul universitar 2016-2017 au participat 135 de studenți.

„În acești cinci ani, am reușit să avem niște evidențe foarte clare privind percepția asupra obiceiului de fumat. Conducând proiectul „Universitatea liberă de fumat”, pot spune că avem prima referință din țară privind obiceiul de fumat al studentului la medicină. Studentul la medicină de astăzi este medicul de mâine și, din nefericire, în momentul de față, prevalența fumatului la corpul medical este cuprinsă între 36 și 50%. Este o responsabilitate enormă față de sănătatea comunității, unde medicul este un exemplu de urmat, respectiv pentru sănătatea proprie. În afara evidențelor, noi am realizat o strategie foarte clară în privința evaluării obiceiului la această categorie și am reușit să aducem contribuții de intervenție. În acest context, elementul crucial este realizarea Coaliției Universității medicale libere de fumat, care cuprinde mediul academic, mediul studențesc și mediul administrativ. La nivel național există în jur de 900.000 de studenți la diverse universități, iar noi dorim extinderea proiectului și la universitățile non-medicale. Universitățile medicale au aproximativ 100.000 de studenți. De asemenea, am reușit introducerea, în premieră în România, a unui curs de tabacologie și în viitor dorim aprofundarea deprinderilor practice în acest domeniu pentru studenți și pentru cadre medicale și să contribuim la legislație, pentru că ne-am dat seama că legislația intrată în vigoare anul trecut a avut efecte foarte importante. Avem recomandarea și metodologia monitorizării aerului și ne dorim să continue atât în cămine, cât și în clădirea centrală a Universității. După intrarea în vigoare a legii și a măsurilor luate de Universitate, calitatea aerului respirabil din Universitate și din campus s-a îmbunătățit în mod semnificativ”, a precizat prof. dr. Kikeli Pál István.