Un nou protocol de intervenție în cazul tulburărilor emoționale, dezvoltat de UMFST

Departamentul de Consiliere, Orientare Profesională și Informare Studenți (DCOPIS) din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș a dezvoltat și validat, în premieră, un protocol de intervenție în cazul tulburărilor emoționale care combină cu succes intervenția standard cu tehnici de realitate virtuală. Coordonatorul DCOPIS, conf. univ. dr. Cosmin Popa, ne vorbește, într-un interviu, despre noul protocol, cum a venit ideea dezvoltării acestuia și ce rezultate au fost obținute.

Reporter: Auzim tot mai des vorbindu-se despre anxietate. În prezent, care sunt cele mai des întâlnite tulburări emoționale și cum se intervine asupra acestora?

Conf. univ. dr. Cosmin Popa: În zilele noastre, presiunea psihologică rezultată din incertitudinea și îngrijorările generate de pandemie, precum și cele privind războiul din Ucraina, plus multe alte evenimente negative de ordin personal, pot contribui la apariția unor tulburări emoționale destul de severe. Astfel, pe acest fond, printre cele mai prezente tulburări emoționale la nivelul populației generale este tulburarea de anxietate generalizată (TAG). Această problemă psihologică constă în special în imposibilitatea controlării îngrijorărilor și a anxietății ridicate de către persoană, lucu care afectează funcționarea acesteia în rolurile profesionale, sociale, familiale etc., generând în cazurile severe un nivel scăzut al calității vieții.  Există mai multe forme de tratament a acestei tulburări de anxietate, care constă în tratament medicamentos, psihoterapie cognitiv-comportamentală (PCC) sau o combinație între cele două. Cert este faptul că fără tratament apare o tendință de cronicizare a acestei tulburări, lucru care o face mai dificil de tratat. Deși există mai multe protocoale de intervenție specifice (PCC) care și-au dovedit eficiența terapeutică în timp, foarte puține dintre acestea abordează atât simptomele specifice TAG, cât și procesele care întrețin această tulburare. Drept urmare, pe vremea în care mă aflam în SUA, la Institutul Beck de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală, participând la un curs referitor la tratarea tulburărilor de anxietate, susținut de către Dr. Aaron Beck, am observat faptul că Dr. Beck folosea mai multe tehnici de tratament combinate, provenind din mai multe protocoale ale PCC, în abordarea acestor pacienți. Astfel, mi-a venit ideea combinării unor protocoale de tratament, cu scopul de a obține un răspuns terapeutic mai bun în tratarea TAG, într-un timp relativ mai scurt.

Rep.: Spuneați de ideea combinării unor protocoale de tratament în reducerea simptomelor de anxietate. Ce ați reușit să implementați în cadrul DCOPIS și ce rezultate ați obținut în urma studiului efectuat?

C.P.: Așadar, întors în țară, mi-am depus aplicația pentru un grant intern de cercetare din cadrul UMFST, pe care l-am câștigat, iar astfel am început să lucrăm, împreună cu o echipă pasionată și implicată de tineri psihoterapeuți, în încercarea de a găsi noi forme eficiente de tratament în cazul TAG. Așadar, am elaborat un protocol standard combinat de PCC, pe care l-am comparat cu un protocol PCC augmentat cu Realitatea Virtuală (VR). În acest sens, am folosit logistica din cadrul DCOPIS, mai cu seamă Laboratorul de Realitate Virtuală, în care participanții la studiu și-au înfruntat temerile și îngrijorările într-un mediu virtual. La finalul studiului, comparând rezultatele celor două intervenții, am constatat că ambele au fost eficiente în reducerea simptomelor de anxietate.

Rep.: Ce avantaje prezintă acest protocol? Poate fi acesta un model de bune practici pentru alte universități?

C.P.: Ambele protocoale prezintă avantaje referitoare la diminuarea semnficativă a anxietății într-o perioadă relativ scurtă de timp. În mod special, intervenția PCC augmentată cu VR prezintă multiple beneficii, în sensul că este ușor acceptată în special de participanții tineri și poate fi folosită eficient de către psihoterapeuți fără experiență, aflați la începutul carierei. Pe de altă parte, în urma acestei investigații, intervenția standard s-a dovedit mai eficentă pentru atenuarea proceselor care însoțesc anxietatea, precum îngrijorarea, fiind astfel recomandată pentru tratarea nivelurilor crescute de anxietate. Sumarizând, din cunoștințele noastre, nu există un alt studiu, până în prezent, care să fi comparat eficiența a două protocoale combinate, dintre care unul augmentat cu VR, în tratatea TAG. De asemenea, putem afirma că am dezvoltat și validat primul protocol de intervenție PCC care implică combinarea eficientă a unei intervenții standard cu VR. Dacă ne gândim la aplicabilitatea practică, acest protocol va fi folosit în continuare în cadrul DCOPIS pentru studenții UMFST care se confruntă cu dificultăți de ordin personal. Dacă îmi permiteți, aș dori să mai adaug un lucru important, și anume să-i invit pe toți studenții noștri să ne abordeze cu încredere atunci când consideră că se confruntă cu niveluri mari de distres. Sunt convins că vor găsi în cadrul DCOPIS oameni dedicați care îi vor ajuta să-și gestioneze eficient aceste dificultăți emoționale. Legat de locație și contact, pe site-ul universității, la secțiunea DCOPIS, pot găsi toate informațiile de care au nevoie pentru a intra în contact cu noi.   În altă ordine de idei, rezultatele preliminare ale proiectului au fost trecute printr-un proces de evaluare și acceptate pentru a fi prezentate în cadrul unei lucrări științifice la congresul European Association for Behavioural and Cognitive Therapies (EABCT), organizat la Barcelona, Spania, în perioada 7-10 septembrie 2022. De asemenea, concluziile proiectului s-au concretizat în cadrul unui articol științific, care a fost acceptat spre publicare într-una dintre cele mai citate reviste din lume din domeniul psihologiei, Frontiers in Psychology, secțiunea Psychology for Clinical Settings (in press). Ca de fiecare dată, pentru a veni în sprijinul studenților din toată țara și a crește accesibilitatea lor la acest gen de servicii, la solicitarea colegilor noștri coordonatori ai centrelor de consiliere din cadrul altor universități din țară, le putem trimite articolul, alături de protocoalele validate de către noi și utilizate în prezenta cercetare. Așadar, în cazul în care sunt interesați, îi rog pe colegii mei psihologi angajați în cadrul centrelor de consiliere din universități și care dețin deja drept de liberă practică în PCC, să-mi trimită un e-mail prin care să-mi solicite aceste protocoale, la adresa: cosmin.popa@umfst.ro.